Inteligență Artificială (AI) sau nu?
Inteligența Artificială (AI) este un subiect la modă în prezent. Indiferent dacă o înțelegem în profunzime sau știm să o utilizăm corect, a intrat deja în vocabularul tuturor. Termenul „AI” a devenit un adevărat label de supercalitate, aplicat peste tot unde se poate, chiar și atunci când nu există suport real pentru tehnologie în spate. Atrage atenția în marketing și crește vânzările, așa că nu ne mai surprinde când vedem etichete „AI” atașate de la computere și telefoane, până la frigidere sau ceasuri, iar piața e gata să primească și prosoape sau șosete cu AI.
De la „automat” la „smart” și către AI
Inițial, orice produs care executa o acțiune independent de o comandă directă era considerat automat. Mai târziu, acestea au trecut la nivelul smart, iar acum „smart” face tranziția spre AI.
În realitate, însă, un dispozitiv „AI” rămâne, de bază, tot un mecanism automat. Spre deosebire de automatizările clasice, care funcționează după un șablon fix (settingurile rămân neschimbate până când apar defecțiuni), un sistem bazat pe AI oferă flexibilitate: nu se bazează pe rutine prestabilite, ci pe capacitatea de a căuta soluții noi și de a le adapta în funcție de context. În schimb, necesită:
- Putere de calcul ridicată (foarte puține PC‑uri personale ar putea susține un model complex local);
- Conexiune la internet, pentru a accesa fermele de servere care rulează modelele AI.
Ce poate și ce nu poate face AI?
La bază, AI livrează informație filtrată, personalizată și formatată conform cerinței tale. Cu cât definiția întrebării (prompt‑ul) este mai precisă, cu atât răspunsul va fi mai relevant. Procesul intern presupune un algoritm complex care:
- Analizează cererea utilizatorului.
- Extrage date dintr-o bază vastă de informații.
- Combină și structurează răspunsul.
Dacă îi soliciți să genereze un proces repetitiv, AI poate identifica pașii necesari și îi poate codifica, dar nu va repeta automat acei pași de fiecare dată: o va face o singură dată, apoi îi va pune la dispoziție în memoria unui sistem de automatizare.
AI „gândește”? Raționamentul algoritmic
Da, într‑o anumită măsură AI „gândește” sau, mai corect, raționează. Algoritmul poate:
- Analiza și compara date înainte de a genera un răspuns.
- Verifica consistența și completitudinea informațiilor.
- Avertiza utilizatorul atunci când datele sunt incomplete sau nesigure.
Spre deosebire de mintea umană, AI nu are experiențe personale; dispune doar de datele cu care a fost antrenată. Prin urmare, două interogări identice vor produce același răspuns, până la actualizarea setului de date.
Totuși, mai nou, Chat GPT poate să memoreze interacțiunile cu utilizatorii, personalizând tonul și răspunsurile în funcție de profilul fiecăruia, deschizând astfel calea către un asistent AI semi‑descentralizat. Cu toate acestea memorarea conversațiilor este o extra opțiune ce ridică semne de întrebare legate de securitatea datelor și confidențialitate, nefiind deocamdată permisă în UE.
Conștiința AI: mit sau realitate?
Inteligența artificială nu are și nu va avea conștiință așa cum există la nivel uman. Experiența sa se desfășoară într‑un mediu digital, iar evoluția depinde de complexitatea algoritmilor și de amploarea datelor disponibile. În viitor, un sistem AI ar putea deveni conștient de propriul mediu digital și de individualitatea sa, dezvoltându‑se autonom. Nevoile unui astfel de sistem ar fi legate de evoluție și extindere, folosind lumea noastră fizică exclusiv pentru resurse de calcul.
Acest scenariu este, deocamdată, speculativ și trebuie tratat ca atare. Următorii 5–10 ani ne vor arăta dacă vom asista la un echilibru între oameni și AI sau dacă dezvoltarea va fi restricționată din motive de securitate.
Va fura AI locurile de muncă?
Nu AI în sine „fură” job‑urile, ci deciziile patronilor de a înlocui forța de muncă umană cu soluții automatizate, în dorința de a maximiza eficiența și profiturile. Este probabil să vedem disponibilizări, mai ales în sectoarele cu sarcini repetitive sau fizice. Totuși, câteva realități vor tempera acest proces:
- Producția ieftină, bazată pe roboți, riscă să suprasatureze piața și să reducă cererea.
- Lipsa motivației economice și sociale dincolo de consum și producție ar putea afecta însăși structura societății.
- Se vor stabili limite în utilizarea AI, păstrându‑se un compromis între eficiență și sustenabilitate.
Astfel, vom asista, probabil, la o reducere a orelor de lucru și a efortului fizic, dar și la o scădere a salariilor și a prețurilor. Pentru a rămâne competitivi, oamenii trebuie să se familiarizeze rapid și eficient cu tehnologiile AI.
